sâmbătă, 14 octombrie 2017

Rama Montparnasse, regina ramelor din secolul XX



Ramele Montparnasse se confunda cu istoria locului al carui nume il poarta si cu pleiada de pictori faimosi sau anonimi care au creat si expus acolo pe parcursul primei jumatati a secolului XX. Cum pictura romaneasca datoreaza mai totul scolii franceze, nu e de mirare ca acest gen de rama (cunoscuta in mediile artistice romanesti drept rama Eustatiu Stoenescu) a fost extrem de populara si printre artistii si colectionarii romani de arta.

Inainte de a fi fost consacrate drept  "stil istoric", ramele Montparnasse fusesera ramele pictorilor parizieni saraci, pictori care nu-si puteau permite incadrari in rame noi, de calitate.  Ei au inventat o solutie ieftina, neutra, ingenioasa si aplicabila in absolut toate imprejurarile. Rezultatul a fost un nou stil de cadra, unul care pentru prima oara in istoria artelor era definit prin finisarea ramelor, nicidecum prin profilul baghetelor sau prin ornamentatia specifica. Rama Montparnasse, caci despre ea este vorba, a devenit subit preferata artistilor si regina ramelor secolului XX, ea dominand prin longevitate si frecventa orice alt stil nascut in acest secol.
Despre ce e vorba? Ei bine, pictorii au refinisat si refolosit ramele recuperate de la gunoi. Pentru a estompa personalitatea si stilul acelor rame ei le-au pictat superficial in culori pamantii si au sters proeminentele lor  din loc in loc pentru a sugera patina si a le face mai interesante. Daca vi se pare ca aceasta descriere se potriveste si ramei policrome cunoscute in Romania drept "rama Eustatiu Stoenescu" nu gresiti deloc, ea facand intradevar parte din marea familie a ramelor Montparnasse.

Rama Eustatiu Stoenescu

Dar refinisarea ramelor nu rezolva si diferentele dimensionale inerente dintre ramele de ocazie si picturile de inramat. Problema a fost rezolvata astfel. Se alegea rama cea mai apropiata ca dimensiune iar diferentele erau "acoperite" printr-o insertie (paspartura din lemn) de o culoare alburie. Foarte rar se intampla ca laturile pasparturilor sa fie egale. De cele mai multe ori erau egale intre ele doar laturile opuse.  Rama Montparnasse este asadar orice rama policroma finisata in maniera descrisa mai sus si care are o insertie (paspartura) alburie la interior. Cum la cumpana dintre secolele XIX si XX foarte multe cadre frauntuzesti erau reproduceri mai mult sau mai putin reusite ale faimoasei rame Ludovic al XIV-lea, nu ne mira ca cele mai multe Montparnasse au aerul de rude scapatate ale aceleii faimoase rame. Vezi Fig 1, 2, 3 si 4.
Fig 1

Fig 2

Fig 3

Fig 4

Dupa ce acest "look" a prins si a devenit un "stil nobil" si foarte apreciat, ramele Montparnasse au ajuns sa fie comandate constructorilor de rame care le croiau pe marimea lucrarilor de inramat, le sculptau si le finisau incercand sa pastreze aparenta aceea rufoasa si umila a predecesorilor. Din ramele ieftine de odinioara reproducerile de rame Montparnasse au ajuns nu doar scumpe dar si bine lucrate, solid asamblate si cu insertii corecte, avand toate cele patru laturi la fel de late. Ramele Montparnasse se gasesc din abundenta pe piata si asta explica pretul lor de numai cateva sute de euro "as is". Pentru a putea fi insa refolosite ele trebuie redimensionate si restaurate iar operatiile acestea maresc considerabil pretul final platit pentru o rama originala, ceea ce face ca reproducerea ei sa devina adeseori o alternativa atragatoare.
Stilul Shabby Chic sau Shabby Ellegance din zilele noastre este oarecum inrudit cu Montparnasse si cu Arte Povera.

Vom ilustra mai jos fazele principale ale construirii unei rame Montparnasse pornind de la stilul Ludovic al XIV-lea.

Rama este sculptata in lemn de tei. Cu exceptia ornamentului frontal aducand cu un sir de margele lunguiete, restul ramei este un Ludovic al XIV-le veritabil. Margelele acela pronuntate nu sunt insa din ADN-ul L14.
O vedere de detaliu nu strica niciodata 

Si aceasta rama va primi cateva straturi de gesso inainte de a trece la finisare fara a mai suporta operatiuni de "trezire a ornamentelor" (recut, repasser), asa cum ar fi fost obligatoriu in cazul ramelor Ludovic. Stiind ca vom avea de realizat o rama cu contururi vagi si detalii inecate am evitat daltile si hartia abraziva, folosind in schimb o carpa umeda pentru a netezi putin proeminentele ramei.

Cativa pasi mai la vale rama arata astfel. Cocarda tricolora o foloseam ca sa pot focusa aparatul de fotografiat si a ramas in cadru. Va rog sa remarcati ca insertia  (paspartura) este mascata.  Construind rama de la inceput pana la sfarsit, stiam ca Montparnass-ul are nevoie de insertia respectiva pe care am incorporat-o ramei desi in cadrele originalr (reciclate) aceste insertii erau adaugate in faltul lor pentru a face compatibile ramele cu tablourile de marimi ceva mai reduse.

La finalul operatiilor de finisare rama Montparnasse este in sfarsit gata. In mare. Pentru ca in realitate ea ar mai putea parcurge cateva etape suplimentare daca e necesar un acord cromatic ultrafin  cu lucrarea de incadrat.

Pentru aceasta lucrare am executat doua rame Montparnasse in doua variante de finisare diferite. Prima are ornamentele mai marunte si rmai ordonate si e vopsta policrom iar a doua, vezi mai jos, are ornamente mai masive si mai alungite si a fost si argintata. Reflexele metalice pe care le puteti remarca provin de la foita de argint patinata chimic. Clientul a preferat a doua rama. 



---------------------------------------------------------------------------
ROSCA'S SRL, unica manufactura de rame de calitate muzeala din Romania, are capacitatea de a executa orice lucrare de restaurare, constructie sau reproducere in domeniul ramelor istorice    www.roscas.ro
---------------------------------------------------------------------------

duminică, 8 octombrie 2017

Ramele olandeze in context romanesc





In istoria ramelor Olanda este una dintre "superputeri". Alaturi de Italia, Franta si Spania ea completeaza careul de asi al culturilor care au influentat temeinic, pana in zilele noastre, felul in care alegem sa inramam si sa contemplam picturile. Stilurile dezvoltate de olandezi in secolul XVII au devenit emblematice si s-au raspandit pretutindeni in lume drept "rame olandeze".

Olandezii ne-au lasat si rame "clasice", sculptate si aurite, incarcate cu o ornamentatie luxurianta si pronuntata, avand medalioane sau cartusuri reprezentand grifoni, delfini, heruvimi sau furii pe axele de simetrie (fig.1). Faceti clik pe imagini pentru a le mari. 
fig. 1 (Diego Salazar)

Dar nu pentru acest gen de rame au devenit olandezii atat de influenti. Contributia olandezilor care a marcat cu adevarat istoria ramelor si estetica incadrarilor a constat in doua rame revolutionare prin eleganta si futurismul lor, ambele fiind construite din baghete si/sau combinatii de bagete (trims) cu imbinarile lasate vizibile, spre deosebire de ramele traditionale, sculptate si aurite, care aveau intotdeauna un aspect monolitic. Aici ne referim la  
1) ramele placate cu furnire exotice sau placute subtiri confectionate din carapace de broasca testoasa (vezi fig 2, 3, 4), respectiv
Fig 2. Rama olandeza sec. XVII placata cu carapace de testoasa (Diego Salazar)

 Fig 3. Rama olandeza cu colturi in cheie si placare cu furnir de nuc (Antiques Marketer)

Fig 4. Rama olandeza furnir de burl wood (Rosca's)

2) ramele ebonizate, sofisticate prin geometria (colturi in cheie), relieful si textura lor, nicidecum prin simbolistica, volumele si opulenta ornamentelor aurite de pana atunci. Aceste din urma rame sunt cele mai populare si usor de recunoascut dintre toate ramele olandeze.
La randul lor as imparti aceste rame in doua subcategorii:
     a) ramele construite din baghete cu suprafete netede  (vezi fig 5, 6, 7, 8, 9, 10, 11) 

  Fig 5. Rama olandeza ebonizata (Diego Salazar)

 Fif 6. Rama olandeza ebonizata (Diego Salazar)

 Fig 7. Rama olandeza ebonizata cu buza aurita (Diego Salazar)

 Fig 8. Rama olandeza ebonizata cu buza aurita (Diego Salazar)

Fig 9. Rama olandeza ebonizata (Diego Salazar)

 Fig 10. Rama olandeza (Diego Salazar)

Fig 11. Rama olandeza sec. XVII (diego Salazar)

     b) ramele texturate construite din celebrele baghete valurite (ripples). Desi n-au fost inventate de olandezi, ci mai degraba de germani si spanioli, baghete valurite/unduite au devenit prin uz marca ramelor olandeza pur sange. Colturile in cheie (RK) sunt si ele atribuibile aceleiasi scoli olandeze datorita apetitului urias al olandezilor pentru aceasta structura. Vezi fig. 12, 13, 14, 15, 16 si 17).
Fig 12. Rama olandeze ebonizate, din sec XVII, cu ripples si colturi in cheie (RK) - Diego Salazar

Fig 13. Rama olandeze ebonizate, din sec XVII, cu ripples, sgrafitto si colturi in cheie (RK) - Diego Salazar

Fig 14. Rama olandeze ebonizate, din sec XVII, cu ripples si colturi in cheie (RK) - Diego Salazar

Fig 15. Rama olandeze ebonizate, din sec XVII, cu ripples si colturi in cheie (RK) - Diego Salazar

Fig 16. Rama olandeze ebonizate, din sec XVII, cu ripples si colturi in cheie (RK) - Diego Salazar

Fig 17. Detaliu de rama olandeza RK din sec. XVII (Rosca's)

Evident ca se intalnesc si incrucisari de genul panouri placate cu carapace de testoase si ripples (fig. 18 si 19) sau furnire exotice si ripples.
 Fig 18. Rame olandeze din sec. XVII cu ripples si panouri placate cu carapace de testoase (Diego Salazar)

Fig 19. Rame olandeze din sec. XVII cu ripples si panouri placate cu carapace de testoase (Diego Salazar)
Precizandu-va ca Diego Salazar este un respectabil dealer newyorkez de rame anticea, restaurator si reproducator de rame istorice, va repet invitatia de a remarca geometria si delicatetea desenului ramelor olandeze din secolul XVII. Aceste rame par stampilate si se remarca prin geometria, relieful si textura fina a suprafetelor lor, textura aceasta inconfundabila fiind obtinuta in principal prin combinatii uluitoare de placi si baghete valurite -ripples (engl. pentru unde, valurele). In paralel cu acest tip de rame in Tarile de Jos au proliferat si ramele ebonizate si lacuite, rame absolut moderne, ba chiar contemporane noua, prin modestie, eleganta, discretie si manufacturare. Aparitia acestor rame are de aface cu existenta unei foarte prospere si numeroase burghezii protestante locuind in spatii luminoase si inalte, cu peretii albi. Dar despre conexiunile acestea vom elabora cu alt prilej.

In Romania ramele olandeze au patruns in numar foarte redus, preferintele romanilor orientandu-se  in mod traditional spre Franta, in vechiul regat, si spre Austria si Ungaria in restul tarii. De aceea nu este de mirare ca restauratorii nostri nu sunt familiarizati cu acest tip de rame iar incercarile de a reproduce ramele olandeze sfarsesc inevitabil in esecuri sau in interpretari originale, care pot fi frumoase in sine, dar total nepotrivite in context muzeal, adica acolo unde acuratetea istorica si stilistica, puritatea tehnicilor si materialelor folosite sunt esentiale.

In ultimul an specialistii Muzeului Brukenthal din Sibiu au avut laudabila initiativa de a incerca reproducerea, in laboratoarele proprii, a ramei olandeze ebonizate, cu colturi in cheie si cu texturi valurite (ripples). Initiativa lor este laudabila in sine si plaseaza Brukenthalul in avangarda muzeelor romanesti, dar, in lipsa unei rame olandeze proprii si cu fondurile mai mult decat precare avute la dispozitie, documentarea a fost sacrificata si sibienii au improvizat pe baza unor fotografii.  In lipsa finantarii, a documentarii, precum si a dispozitivelor si cunostintelor tehnice de specialitate rezultatul a surprins din punct de vedere artistic dar a fost un dezastru din punctul de vedere al standardelor muzeale.
E de notorietate ca rolul si istoria ramelor nu sunt studiata nicaieri in Romania. Prin urmare nu e de mirare ca Brukenthalul a fost foarte mandru de noua lor achizitie pe care au prezentat-o cu mult drag pe internet (25 Sept 2017). Mi-as fi reprimat comentariile dar am remarcat printre felicitarile oferite si semnaturile unor restauratori si muzeografi de prestigiu in tara asta si m-am temut sa nu creasca si mai mult numarul expertilor si specialistilor romani care aplaudau cu toata increderea un esec profesional pe care nu il banuiau. Am ales sa intervin si ma tem ca mi-am sporit cu aceasta ocazie numarul de neprieteni din bransa. Dar acum aveti instrumentul de a masura voi insiva cat de indreptatita sau neavenita a fost interventia mea.
La o prima inspectie, rapida si de la distanta, am putea zice ca este exact ce ar trebui sa fie, asa-i? Diavolul se ascunde insa intotdeauna in detalii iar restauratorii si reproducatorii sunt oamenii detaliilor.
 Textura si ritmicitatea au fost sugerate prin incizii si adancituri repetitive mai mici sau mai mari. Gaurile, picaturile de gesso (pastiglia) de la colturi, inciziile si liniile paralele intrerupte sunt toate straine de caligrafia ramelor olandeze. In lipsa cunostintelor tehnice necesare undele si valurelele lipsesc cu desavarsire, desi genul acesta de rame este inseparabil legat de abundenta lor prezenta. Una peste alta, ca artist apreciez aceasta rama, dar ca restaurator si reproducator de rame istorice nu-mi este ingaduit sa fiu original sau inventiv.


---------------------------------------------------------------------------
ROSCA'S SRL, unica manufactura de rame de calitate muzeala din Romania, are capacitatea de a ataca orice lucrare de restaurare, constructie sau reproducere in domeniul ramelor istorice   www.roscas.ro
---------------------------------------------------------------------------

miercuri, 20 septembrie 2017

Barbizon, New York - Bucuresti via Craiova

Se intampla in 1990 sau 91, la New York. O mica rama antica in stilul Barbizon trebuia marita cu cca 3 cm, atat pe lungime cat si pe latime, pentru a putea incadra pictura unui clasic impresionist francez a carei rama originala se pierduse cu multa vreme in urma. Cum va spuneam si cu alt prilej, politica de rame a marilor muzee de arta pretinde ca lucrarile lor sa fie incadrate doar in rame originale compatibile cu perioada, stilul si regiunea din care provin. In lipsa ramelor originale redimensionabile se accepta doar reproducerile de excelenta calitate ale ramelor ideale. 
Pentru largirea acestei rame am ales solutia dezmemnrarii ei si alungirii fiecarei laturi cu cate 1,5 cm la ambele capete. Adausul a fost escamotat prin marirea volumului frunzelor de acant de la colturi. S-a remodelat un singur astfel de ornament de colt, el fiind apoi copiat si utilizat si la celelalte trei colturi ale ramei. Dupa reasamblare si finisare, portiunile adaugate erau imposibil de recunoscut fiind perfect integrate fizic si cromatic in restul ramei. 
Lectiile acestui caz de redimensionare si restaurare a ramei Barbizon mi-au folosit zece sau unsprezece ani mai tarziu cand, in atelierul Rosca's din Craiova, am realizat doua reproduceri fidele de rame Barbizon, la dimensiuni mult mai mari decat cele ale ramei mama din New York, care incadreaza de atunci doua picturi de N. Grigorescu aflate in patrimoniul MNAR. Iata in a doua imagine una dintre ele, intitulata "Toama". 

faceti click pe imagine pentru a o mari

faceti click pe imagine pentru a o mari

Rama tabloului Toamna, de Nicolae Grigorescu, este clona unei rame newyorkeze. ADN-ul ei mi-a ramas pe degete si in minte, ceea ce confirma o alta afirmatie facuta de mine in trecut: restaurarea si reproducerea ramelor istorice sunt aversul si reversul aceleasi medalii sau, daca vreti, doua palarii purtate de una si aceeasi persoana avand aceasta dubla calificare. Nu poti fi restaurator bun fara sa poti reproduce la cerere, in orice dimensiune si forma, rama pe care ai restaurat-o candva cu succes.

---------------------------------------------------------------------------
ROSCA'S SRL, unica manufactura de rame de calitate muzeala din Romania, are capacitatea de a ataca orice lucrare de restaurare, constructie sau reproducere in domeniul ramelor istorice   www.roscas.ro
---------------------------------------------------------------------------

*  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *
*      Retineti ca  exista TREI BLOGURI  si UN WEB SITE "ROSCA'S"                            
*                 3) Restaurari rame antice       (specializat)                                                    
*                 4) ROSCAS     (web site-ul oficial al firmei ROSCAS SRL)                        
*                                                                                         
*  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  * 

miercuri, 13 septembrie 2017

National Gallery of Victoria, Melbourne, o alta optica

Faceti click pe imagine pentru a o mari

Stiti cine au fost autorii ramelor unor tablouri de Grigorescu, Aman sau Andreescu? Nu? Si totusi, ramele lor au jucat si continua sa joace un important rol in felul in care percepem tablourile respective pentru ca ele afecteaza compozitia, spatiul si creaza o legatura cu epoca in care au fost pictate acele tablouri. Acestea sunt motivele pentru care, in antiteza  
cu noi, Muzeul National Gallery of Victoria, din Melbourne, Australia, pune cu totul alt accent pe ramele din colectie si ofera tuturor, pe internet,
un inventar uluitor al tablourilor si ramelor sale si un opis al autorilor ramelor respective!!! 
Faceti click pe link-ul de mai sus si va veti minuna! Veti descoperi o lume, o stiinta, o ordine si o impecabila documentatie muzeografica a colectiei lor de arta (din perspectica ramelor si a inramarilor). Cat de mult pretuiesc australienii ramele daca isi amintesc si astazi numele a peste 60 dintre cei identificati a fi  inramat picturile din colectia muzeului lor!!
Lunga insiruire de nume din josul paginii este lista celor care au construit ramele diverselor tablouri aflate in posesia muzeului australian!! Fiecare nume este la randul lui un link si, facand clik pe el, veti afla lista tuturor lucrarilor inramate in NGV de acel rameur, fiecare lucrare fiind la randul ei minunat reprodusa si documentata: doar pictura, pictura inramata, detaliile ramei precum si insemnele sau etichetele rameurilor respectivi.


---------------------------------------------------------------------------
ROSCA'S SRL, unica manufactura de rame de calitate muzeala din Romania, are capacitatea de a ataca orice lucrare de restaurare, constructie sau reproducere in domeniul ramelor istorice   www.roscas.ro
---------------------------------------------------------------------------

*  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *
*      Retineti ca  exista TREI BLOGURI  si UN WEB SITE "ROSCA'S"                            
*                 3) Restaurari rame antice       (specializat)                                                    
*                 4) ROSCAS     (web site-ul oficial al firmei ROSCAS SRL)                        
*                                                                                         
*  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  * 

vineri, 1 septembrie 2017

Vitrari profesioniste, geamul Muzeu

Dupa cum se stie, lumina este principalul inamic al artefactelor din hartie si asta e motivul pentru care documentele istorice si arta pe hartie sunt ambele pastrate mai mult la intuneric. Daca un document istoric poate fi studiat si admirat si in copie, arta originala nu poate fi substituita si muzeele romanesti expun doar temporear si cu mare zgarcenie astfel de artefacte.
Ca astfel de artefacte trebuie expuse sub geam este un lucru bine cunoscut muzeografilor. Geamul retine cam 74% din razele ultraviolete. Astfel de rate de succes nu sunt insa satisfacatoare pentru muzeografi si atunci ei continua sa ascunda vederii publicului aceste artefacte.
Progresul tehnic a atins insa si zoma materialelor cu utilitate arhivistica. Astfel au aparut cartoanele si hartiile antiacide, adezivii antiacizi, geamurile si plexiglasul de calitate muzeala. Avand o utilizare restransa aceste produse nu sunt ieftine.
Tru Vue este producatorul cel mai venerat de geamuri si plexiglas cu destinatie muzeala. Geamurile lor sunt laminate dupa tehnologii proprii, fiind acoperite cu multiple straturi, stabile chimic si fizic, care asigura o transparenta de vis, lipsa reflexelor, respingerea practic totala a razelor UV pentru a enumera doar cele mai populare caracteristici.
In ultimii ani muzeografii romani au obtinut accesul la trei solutii speciale de vitrare, True Vue sau inlocuitori. Acestea sunt:
1) Geamul Antireflex (pret de distributie aproximativ 50 euro/mp).
2) Geamul Museum (pret de referinta 600 euro/mp)
3) Plexiglas Acrilic (pret aproximativ 800 euro/mp)
Geamurile speciale Tru Vue sunt numeroase si ele raspund diverselor necesitati ale utilizatorilor. Diversele grade de perfectiune poarta nume sonore. Astfel, celor preocupati sa suprime reflexele geamului obisnuit li se ofera Anti Reflection Free Glass, Reflection Control Glass, UltraView UV70 Glass sau Vista AR Glass. Cuvinte precum Premium, Optimum, Conservation, TruLife inseamna alte branduri speciale ale aceluiasi producator.
Pentru acoperirea suprafetelor mari se foloseste plexiglas acrilic (geam acrilic). Iata ce proprietati fabuloase are geamul acrilic cu numele TruLife Acrylic: asigura protectie UV in proportie de 99%, e rezistent la abraziune, antireflectiv, antistatic si anticasant!
Ma ocup cu ramele de peste trei decenii. Stiu sa recunosc un geam in orice conditii si cu toate astea geamul Museum nu l-am vazut! Nu are reflexe deloc iar daca nu era amprenta pe care degetul meu a lasat-o pe acel geam, atunci cand l-am atins fara sa banuiesc ca era acolo, puteam crede ca simturile tactile mi-au jucat o festa. Pentru a va ajuta sa intelegeti despre ce vorbesc va voi prezenta doua imagini cu geamul Antireflex, asta fiind cel mai ieftin sortiment de geam special dintre cele trei disponibile in Romania. Cele 5 capsuni sunt protejate dupa cum urmeaza: in stanga, cu o fasie de geam normal, in dreapta, cu o fasie de geam mat (era candva prezentat si vandut in Romania drept geam antireflex (!)) iar in mijloc, acolo unde pare sa nu fie niciun geam avem de fapt o fasie de geam antireflex!!! Nu doar ca este perfect transparent, dar culorile sunt chiar mai vii! Geamul AR ofera o protectie anti UV de 92%, daca nu ma insala memoria. In cea de-a treia fotografie puteti compara Museum glass si Conservation Glass. Faceti click pe imagini pentru a le mari.